Calculul se consideră pentru elemente neprotejate. El cuprinde câteva elemente simplificatoare.

În cazul elementelor protejare trebuie să se ţină cont de aportul pozitiv prin calculul timpului de iniţiere a carbonizării tch:

 

 

calculul de mai sus este valabil pentru  cămăşuieli compuse dintr-un strat de gips de tip A, F, sau H(plăcile de tip E, D, R, I au proprietăţi termice şi mecanice cel puţin similare sau mai bune), la liniile de bază interioare sau a perimetrelor adiacente îmbinărilor umplute, ori a golurilor neumplute cu deschidere de 2mm sau mai puţin, relaţie în care hp– reprezintă grosimea panoului în [mm].

În cazul cămăşuielilor compuse din două straturi de tip A sau H hp se va calcula ca fiind grosimea stratului exteriori şi 50% din grosimea stratului interior.

Tip lemn – se va menţiona tipul de lemn; utilizatorul poate introduce şi alte tipuri de lemn,

cu rezistenţa caracteristică a lemnului fmk[N/mmp] (ce prin multiplicarea cu factorul kfi duce la determinarea f20[N/mmp]- fractila 20% din rezistenţa la temperatura normală) şi apoi a rezistenţei caracteristice de calcul la foc fd,fi ; informaţiile introduse se pot salva prin apăsarea butonului de PREIA; ulterior informaţiile se pot folosi pe mai departe şi la alte proiecte; la crearea unui fişier de proiect nou vor exista valori preintroduse pentru lemnul de răşinoase, cel mai uzual din România;

 

 

kfi – coeficient în funcţie de tipul de material;

tip protecţie– utilizatorul va menţiona dacă se va lua o măsură suplimentară de protecţie, cum ar fi ignifugarea, placarea, etc…; informaţia va apărea în breviarul de calcul ca şi menţiune cu observaţia că nu produce nici un efect deoarece calculul se face de la momentul la care se consideră că protecţia a cedat(în caz de protecţie suplimentar la numărul de minute calculate se va adăuga şi numărul de minute date de protecţie);

 

 

 

 

Orice grindă / pană / căprior de lemn este caracterizată prin: secţiunea sa( b x h) şi de lungimea între punctele de rezemare (L). În cazul în care discutăm de grinzi de lemn montate la un anumit pas, aşa cum deseori se întâmplă, prezintă relevanţă şi distanţa (d) între elemente.

gp[daN/mp] – încărcările permanente(valorile normate) care acţionează asupra elementului, exprimate pe elementul de suprafaţă aferent acestuia; se va calcula în funcţie de stratificaţie, dar se poate considera egal cu: 300daN/mp în cazul planşeelor de lemn şi 100daN/mp în cazul elementelor de acoperiş;

gv[daN/mp] – încărcările variabile(valorile normate) care acţionează asupra elementului, exprimate pe elementul de suprafaţă aferent acestuia; se va calcula în funcţie de situaţie, dar se poate considera egal cu: 150daN/mp în cazul planşeelor de lemn la clădiri normale şi 200daN/mp în cazul elementelor de acoperiş(zăpada aferentă zonei Bucureşti-Ilfov); aceasta se va lua în considerare sub forma unei fracţiuni fgv şi se consideră aceasta ca fiind orientativ egală cu 0,30(probabilitatea de acţiune simultană);

Observaţie: 1daN=1kgf(pentru o mai uşoară înţelegere).

Expunere– se poate expune elementul la foc pe trei părţi, sau pe patru părţi; în cazul planşeelor de lemn şi a căpriorilor de şarpantă expunerea se consideră pe o parte;

Bn[mm/min]– viteza de ardere teoretică ce include şi efectul rotunjirii colţurilor şi fisurilor; exemplu: 0,8 pentru lemn masiv esenţe moi şi fag netratat; în cazul lemnului tratat aceasta scade considerabil;

 

unde def este adâncimea de carbonizare, relaţie în care Ko este egal cu 1 pentru t>=20minute şi t/20 în rest.